Alin Angheluță

Ultimele weekenduri am fost plecat din Bucuresti – am avut ocazia sa fac lucruri inedite si sa experimentez situatii generatoare de adrenalina, care ma determina sa cred in potentialul turismului de aventura in Romania.

Primul lucru pe care l-am facut a fost sa dau o fuga impreuna cu sotia pana pe litoral, in vizita la niste buni prieteni, ocazie cu care ne-am plimbat cu o salupa pe Lacul Siutghiol. Motorul acesteia era destul de puternic, astfel incat puteai simti mai mult decat o adiere de vant – probabil pentru cei cu plete senzatia e chiar mai intensa 🙂

Aceeasi senzatie placuta (a vantului care iti adie in fata) am avut-o cateva zile mai tarziu, cand m-am plimbat cu bicicleta imediat dupa ploaie prin parcul Kisselef.  Parcul era gol, in aer plutea acea mireasma specifica naturii dupa ploaie, iar Bucurestiul aglomerat si prafuit se transformase rapid intr-un alt loc, linistit si placut.

Am trait o experienta si mai intensa in weekendul petrecut la Paraul Rece, langa Predeal, unde am participat la un training outdoor.

Am stat la Hotel Piatra Craiului – merita sa vii aici macar pentru privelistea de pe terasa. Ca sa va convingeti, aruncati o privire peste panoramele 360 grade realizate de Dan si Alina, prietenii de la 360tour.ro, care surprind hotelul, restaurantul, privelistea de pe terasa si dotarile outdoor – http://www.360tour.ro//lib/flash/piatracraiului/piatracraiului_piatracraiului.html

Mi-am depasit limitele, demonstrand ca si ursii pot urca la inaltime 🙂  –  secretul a fost ca nu m-am gandit nici o clipa ca nu voi reusi.

Weekendul urmator am fost la Tusnad, la rafting pe Olt, cu cativa prieteni din JCI Bucuresti.

Am stat la pensiunea Sara, o viluta cocheta, cu camere OK, cu piscina, sauna, Internet wireless, mancare buna la restaurant si cu o terasa unde dimineata poti lua micul dejun ascultand ciripitul vrabiutelor – nu va speriati de faptul ca pensiunea e vopsita in rosu aprins 🙂

Pensiunea iese in evidenta prin gama de activitati outdoor pe care o poti practica si modul placut in care esti tratat, atat de catre personalul de la restaurant, cat si cel responsabil de activitatile outdoor.

ATV-urile de 8 persoane au zburat efectiv pana pe malul Oltului si inapoi inspre Tusnad, carand nu doar pasagerii (echipati cu costume izopren), ci si barcile pentru rafting.

Traseul de rafting, lung de 17 kilometri, intre Tusnad si barajul de la Bixad, a fost destul de antrenant (pe unele portiuni ne-am intrebuintat serios, avand si doua fete in echipa), dar este totusi rezervat incepatorilor (pentru urmatoarele excursii la rafting sunt pe lista raurile Bistrita si Jiu, unde traseele sunt mai dificile).

N-am incercat sa ma dau de-a dura la vale in interiorul unui ZORB, desi conceptul importat tocmai din Noua Zeelanda parea interesant si este in oferta pensiunii.

Daca sambata a fost rezervata raftingului, duminica am dat o fuga pana la Lacul Sfanta Ana, unde m-a impresionat panorama lacului, cu diferitele nuante de verde ale padurii reflectate in apa.

Iar weekendul trecut, am fost la Iasi si mi-am amintit cum era in anii studentiei (cand evadam din Bucuresti, ca sa ma plimb la Iasi cu Adela prin Gradina Botanica) – vremea a fost excelenta, gradina parea mai curata si mai ingrijita ca in trecut, trandafirii erau infloriti, iar mirosul de iarba proaspat tunsa plutea in aer.