Tema brandingului de tara m-a preocupat serios incepand cu anul 2003, iar de atunci am avut acces la foarte multe materiale dedicate acestei teme, pe care mi-a facut placere sa le studiez.
In aceasta sectiune voi adauga post-uri despre: teoria brandingului aplicat tarilor si destinatiilor; exemple de succes din campaniile de comunicare ale altor tari; imaginea externa a Romaniei; imaginea romanilor despre poporul din care fac parte si despre Romania; identitatea nationala; masuri si actiuni ce pot fi luate pentru a imbunatati imaginea tarii noastre; resurse legate de aceasta tema.
In ultimii ani, leadershipul din foarte multe ţări a conştientizat faptul că reputaţia unei ţări este un bun naţional de preţ şi că imaginea unei ţări este o armă puternică în contextul accentuării competiţiei pentru resurse, pentru exporturi, pentru atragerea turiştilor, investitorilor, forţei de muncă, pentru organizarea unor evenimente, pentru influenţă politică etc.
De aceea, foarte multe ţări, de pe toate continentele, au devenit mai preocupate de imaginea lor pe plan international, si sunt implicate în procesul dezvoltării brandului de naţiune. Fiecare naţiune caută acum să-şi promoveze personalitatea, cultura, istoria şi valorile, proiectând ceea ce ar putea fi o idee, o imagine idilică (dar uşor de recunoscut) a sa, în scopuri comerciale, economice sau politice.
Marketingul de ţară este prin esenţă un domeniu complex, care necesită o abordare pluridiscilinară, reunind puncte de vedere din mai multe zone ale ştiinţei – marketing, comunicare, turism, management şi administraţie publică, investiţii, sociologie, cultură, diplomaţie publică, relaţii internaţionale, modelare economică etc. Cercetătorii şi practicienii din aceste domenii au iniţiat dezbateri cu privire la brandingul de naţiune în anii 2000, iar literatura de specialitate (aproape inexistentă în urmă cu un deceniu), se dezvoltă cu o mare rapiditate, deşi este încă destul de redusă ca dimensiuni.
Cercetarea ştiinţifică legată de problematica imaginii unei ţări a evoluat de-a lungul ultimelor decenii, de la o abordare în care se studia rolul imaginii ţării în succesul produselor exportate care proveneau din ţara respectivă (country image, country-of-origin effect), apoi la o abordare în care se studia imaginea unei ţări ca destinaţie turistică (tourist destination branding), pentru a ajunge în ultimii caţiva ani la o abordare holistică, care integreaza numeroase aspecte şi teorii din domenii diferite, care se refera la marketingul de ţară (stat-naţiune) (country branding, nation branding).
Personal, sunt adeptul ideii ca tarile au o imagine pe plan international, ca ele trebuie sa o monitorizeze si sa o capitalizeze (sa se foloseasca de ea pentru a obtine rezultate financiare sau de alta natura) si ca aceasta reputatie poate fi imbunatatita, daca problema este administrata corect, nu doar prin campanii de comunicare, ci si prin schimbari structurale.
Alin Angheluță 